ARCUL DE TRIUMF - BUCURESTI


Arcul de Triumf (1935-1937) reprezinta la cei 37 m inaltime, poarta de piatra si marmura a Capitalei. Prima versiune a acestuia a fost inaltata in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa izbanda armatelor romane in primul Razboi Mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, realizat dupa proiectul arhitectului Petre Antonescu intre anii 1935-1936. Fatadele au fost decorate in stil romanesc, cu ajutorul unor artisti de seama ai perioadei: I. Jalea, C. Medrea, D. Paciurea. 

Fatada sudica este decorata cu doua medalioane din bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria. Acestea le inlocuiesc pe cele originale, care in timpul regimului comunist, in anii `80, au fost distruse si substituite de doua mari flori de piatra. Dupa 1989, florile de piatra au fost date jos, iar chipurile regale si-au reluat locul.

Deasupra fiecarui medalion sunt pozitionate cate un relief cu reprezentarea simbolica a Victoriei, opere ale sculptorilor C. Baraski si M. Constantinescu. Alte doua medalioane sunt situate pe fatada nordica,  medalioane ce infatiseaza chipurile Barbatia si Credinta. Barbatia, lucrare a lui I. Jalea infatiseaza un razboinic cu sabie, iar Credinta semnata de C. Baraski, prezinta un tanar barbat cu o cruce. Reliefurile infatisand Victoriile de deasupra lor sint semnate de sculptorii D. Onofrei si C. Medrea.

Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sunt inscrise locurile unde s-au dus bataliile razboiului (Marasesti, Marasti, Oituz), iar pe fatadele laterale sunt inscrise proclamatiile regelui Ferdinand catre popor cind tara a intrat in razboi si proclamatia de la Alba Iulia cu prilejul incoronarii.


Secventa interactiva 3D ARCULUI DE TRIUMF



Arcul de Triumf - Panorama interactiva 3D

zona3d.ro


zona3d.ro

zona3d.ro

 Arcul de Triumf se numara printre monumentele care comemoreaza participarea Romaniei la primul Razboi Mondial de partea Aliatilor, impreuna cu Catedrala Incoronarii de la Alba Iulia, cu Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman, cu Mausoleul din Parcul Carol si cel de la Marasesti si cu Mormantul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Arcul de Triumf nu este primul monument de acest gen ridicat in capitala Romaniei, el fiind precedat de cateva constructii provizorii cu semnificatii asemanatoare, care au marcat, succesiv, victoria Romaniei in razboiul de independenta (1878), jubileul celor 40 ani de domnie ai regelui Carol I (1906) si revenirea familiei regale romane din exilul de la Iasi (1918).

zona3d.ro

 In contextul incoronarii regelui Ferdinand I si a reginei Maria ca suverani ai Romaniei Mari (1921-1922), comisia pentru organizarea serbarilor incoronarii a decis alegerea arhitectului Petre Antonescu pentru ridicarea unui monument impunator in zona nordica a capitalei, pe soseaua Kiseleff, viitorul Arc de Triumf.

Din cauza timpului de executie scurt, doar structura constructiei a fost turnata in beton armat, elementele decorative, basoreliefurile exterioare, fiind realizate din ipsos, un material temporar si friabil, ceea ce a determinat odata cu incheierea serbarilor incoronarii in octombrie 1922, o degradare progresiva cauzata de intemperii, Arcul de Triumf ajungand la inceputul anilor 1930 un "monument incomod" pentru imaginea „Micului Paris” interbelic.

zona3d.ro

 In 1932, in urma publicarii unui articol al lui Mihai Mora intitulat "O datorie imperioasa", situatia lamentabila a Arcului de Triumf revine in atentia opiniei publice, luandu-se decizia de a se inlocui basoreliefurile din ipsos de pe acesta cu unele definitive (din piatra sau marmura de Ruschita), ignorandu-se astfel solicitarile unor personalitati care cereau demolarea monumentul construit in 1922. De data aceasta, arhitectul Petre Antonescu, a dat edificiului o nota mult mai ceremonioasa si sobra in ceea ce priveste finisajul decoratiunilor exterioare, solicitand artistilor cooptati la lucrari sa se incadreze in aceasta nota. Printre artistii care au lucrat la decorarea Arcului de Triumf se numara Constantin Baraschi, Alexandru Calinescu, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea si Costin Petrescu, toti artisti de renume din perioada interbelica.

zona3d.ro


Arcul de Triumf - Panorama interactiva 3D

zona3d.ro


Populatia tarii, dar mai ales numeroasele asociatii si societati ale fostilor combatanti din primul Razboi Mondial, au contribuit cu peste 7 milioane de lei la reconsolidarea Arcului de Triumf, raspunzand operativ subscriptiilor lansate in cursul anului 1935 de Ministerul Apararii Nationale. Dupa adunarea sumelor necesare edificarii monumentului, anul 1936 a fost dedicat in totalitate definitivarii monumentului, pentru ca ceremonia inaugurarii sa coincida cu data de 1 decembrie, data aniversarii a 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romania.

La ceremonia au participat regele Carol al II-lea, mama sa, regina Maria, printul mostenitor Mihai si membrii guvernului Romaniei, alaturi de numerosi invitati de onoare din tara si din strainatate.

 

Arcul de Triumf reprezinta unul dintre cele mai cunoscute si reprezentative simboluri ale Bucurestiului de astazi.


zona3d.ro


Noiembrie 2010