MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

SECŢIUNEA LAPIDARIUM

Columna lui Traian

 

Columna lui Traian este amplasată în Forul lui Traian, între bibliotheca latina şi bibliotheca graeca, în spatele bazilicii Ulpia şi în faţa templului lui Divus Traianus. Columna, dedicată în data de 12 mai 113 p.Chr., aparţine ordinului doric şi este „centenaria”, adică măsoară 100 de picioare romane (29,77 m); este compusă din 18 tamburi de marmură de Luna. Soclul înalt, de formă paralelipipedică, prezintă la colţuri patru acvile, iar în basorelief, grămezi de trofee dacice. Înălţimea este de aproximativ 40 m, iar în vârf era aşezată statuia (peste 6 m înălţime) din bronz aurit a împăratului Marcus Ulpius Traianus (98-117), pierdută şi înlocuită cu statuia Sfântului Petru de către papa Sixtus al V-lea în 1587. Pe latura principală, poziţionată către Basilica Ulpia, se află inscripţia onorifică care celebrează oferirea monumentului către împărat din partea Senatului şi poporului roman, cu scopul de a indica înălţimea colinei care exista în acel loc, înainte de a fi tăiată pentru a construi noul For.

 

zona3d.ro zona3d.ro

 

În realitate Columna trebuia să servească drept mormânt al lui Traian, în consecinţă, în anul 117 urna de aur cu resturile cinerare au fost depuse într-o anticameră, aflată la intrarea în soclu. În 121/122 a fost depusă şi urna din aur cu resturile cinerare ale soţiei sale, împărăteasa Plotina. Aceste două urne au dispărut de-a lungul secolelor. În dreapta anticamerei porneşte o scară spiralată cu 185 de trepte, care duce în vârful Columnei. Pe fus se desfăşoară în spirală, precum un volumen, o friză continuă, lungă de circa 200 m şi înaltă de 90-125 cm, care reprezintă cele două campanii dacice purtate de Traian în 101-102 şi 105-106 p.Chr., separate de o scenă în care este figurată zeiţa Victoria care scrie pe un scut (scenele 66-67). Povestirea descrie minuţios toate etapele celor două războaie, încadrate precis într-un cadru geografic şi topografic: scenele de luptă sunt astfel întrerupte de reprezentări de marşuri, de construirea castrelor, a fortificaţiilor, podurilor şi a drumurilor, de discursuri către trupe, asedii, deportarea duşmanilor învinşi, etc. Pe friză sunt reprezentate circa 2500 de figuri, Traian apare de 60 de ori, iar chipul demnului său adversar, Decebal de opt ori. Relieful a fost pictat policrom, astăzi doar parţial vizibil. Opera este atribuită aşa-numitului „Maestru al faptelor lui Traian”, poate chiar Apollodoros din Damasc, arhitectul Forului şi prietenul împăratului.

 

zona3d.ro
 

Copiată în Antichitate, imitată tipologic în Evul Mediu, desenată de mari pictori ai Renaşterii, dorită de împăraţi, regi şi înalte feţe bisericeşti, Columna este firesc să-i fi interesat pe români. Oameni de cultură din secolul al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului al XX-lea, fără mare sprijin din partea oamenilor politici, au făcut eforturi pentru a găsi fondurile necesare realizării unei copii a Columnei, care să se poată vedea în capitala României. Curentul favorabil reproducerii Columnei traiane este revigorat în vremea domniei lui Carol al II-lea (1930-1940), alocarea de fonduri fiind sprijinită de Academia Română, Ministerul Finanţelor şi Ministerul României la Roma. Copia Columnei a început să fie realizată în mai 1939 şi a fost plătită integral de statul român, suma totală fiind 6.393.984,06 lei. Copia realizată la Roma are mari avantaje, întrucât materialul din care a fost făcută – ciment alb armat, amestecat cu praf de marmură – se apropie ca aspect de cel original.

 

 

zona3d.ro
 

Războiul şi Cortina de Fier au făcut ca mulajele să rămână la Roma până în 1967, fiind adăpostite în subsolurile Muzeelor Vaticanului şi în depozitele Palatului Expoziţiilor. Pentru aducerea lor în ţară s-au făcut multe demersuri pe lângă autorităţi. În iunie 1967, când a ajuns la Bucureşti copia Columnei traiane, Muzeul Naţional de Istorie a României nu exista încă, astfel că a fost preluată de Muzeul Satului şi expusă în clădirea Muzeului de Istorie al Partidului Comunist Român, azi Muzeul Ţăranului Român. În 1972 copia Columnei a ajuns la Muzeul Naţional de Istorie, recent înfiinţat. Expunerea ei a făcut necesară construirea unui corp de clădire modern, din beton şi sticlă, cu acoperişul în formă de stea („pânze subţiri”), cu acces din holul clădirii centrale, denumit azi „Lapidarium”.

 

zona3d.rozona3d.rozona3d.rozona3d.rozona3d.rozona3d.ro

zona3d.rozona3d.rozona3d.ro


Material realizat in colaborare cu MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A ROMANIEI

Multumiri Doamnei Dr. Christina Stirbulescu

Octombrie 2008